Când mă pregăteam pentru acest interviu, le-am arătat creațiile tale mai multor prieteni. Mânerul de mobilier în formă de vulpe a devenit preferatul tuturor, ceea ce nu este de mirare, deoarece este atât de drăguț și frumos realizat!
Este un produs foarte vândut și în magazinul meu, oamenii îl adoră.
Majoritatea dintre noi intrăm în contact cu modelarea argilei la o vârstă fragedă, în cadrul diverselor activități, și îmi imaginez că același lucru s-a întâmplat și în cazul tău. Dar cum s-a dezvoltat relația ta cu acest material?
În liceu am intrat pentru prima dată în contact cu olăritul, dar la vremea aceea nu m-a captivat prea mult. M-au interesat întotdeauna artele, materiile prime și ceea ce se poate crea din ele, și m-am ocupat mereu cu ceva. Uneori confecționam obiecte din rafie, alteori împleteam coșuri... Mai târziu, am urmat un curs unde am învățat să fac ceramică și, în timp, am creat tot mai multe obiecte, iar restaurantele chiar mi-au comandat mânere pentru mobilă. Nu m-am gândit niciodată că asta se va transforma într-o afacere sau că produsele mele vor stârni atâta curiozitate.
Dacă analizăm piața, putem observa că doar câteva persoane realizează obiecte artizanale precum ale tale, cum ar fi suporturi pentru linguri din lemn, mânere pentru toaletă sau mânerele pentru mobilă menționate anterior.
Da, cred că succesul magazinului meu până acum se datorează faptului că creez obiecte rare și că îmi place să creez doar obiecte potrivite pentru uzul zilnic, dar care sunt complet unice datorită designului lor. De aceea nu vezi sculpturi în magazinul meu.
Îți amintești care a fost primul produs pe care l-au cumpărat de la tine?
Desigur, era un nasture cu model de pisică neagră, nu un mâner pentru mobilă, ci un nasture simplu inspirat de fosta noastră pisică neagră. Am fost foarte fericită cu primul meu cumpărător!
Ce unelte folosești și în ce circumstanțe creezi?
Locuim la țară, pe o fermă de un hectar, jumătate din care este pădure. Avem o casă din cărămidă și una din chirpici, aceasta din urmă găzduind atelierul meu cu două camere, unde confecționez obiecte, pictez și unde se află cuptorul.
Pentru suporturile de linguri de lemn și săpunierele, întind lutul pentru a-l modela. Mânerele de mobilă, difuzoarele de uleiuri esențiale și untierele pătrate din ceramică trec prin mai multe etape înainte de a ajunge la forma finală. Partenerul meu este sculptor și lucrăm foarte bine împreună: eu realizez forma din plastilină, el face matrița din ipsos, iar pentru reproducere folosim material lichid de turnare. Realizăm multe versiuni de probă, le testăm, experimentăm și, când suntem complet mulțumiți, putem începe glazurarea după ardere. Folosesc o gamă largă de glazuri pentru a realiza produsele, inclusiv glazuri speciale, cu efecte speciale, de la diferiți producători.
Ce i-ai recomanda cuiva care ar dori să încerce și el olăritul? Merită să începi singur și să înveți din videoclipuri?
Aș recomanda mai degrabă cursurile. Fără un mentor, nu poți dobândi la fel de multe cunoștințe din videoclipuri, cărți sau câteva ore de ateliere de lucru pe cât poți dobândi într-o comunitate. Încă mai frecventez cursuri și astăzi, deoarece această profesie este de așa natură încât poți învăța pe tot parcursul vieții. De altfel, atunci fac cadouri pentru familia mea, prietenii și pentru mine.
Atunci probabil că ai multe creații frumoase ale tale în casă.
Într-adevăr, peste tot se găsesc obiecte din ceramică, inclusiv hrănitoare pentru păsări. Aceste mici frumuseți pot înveseli cu adevărat o casă sau o grădină. În ceea ce privește mânerele pentru mobilă, preferăm piesele mai imperfecte, cu mici defecte estetice. Cele frumoase sunt pentru cumpărători!